Macron o ia pe urmele lui Kim Jong-un. Vrea să interzică TikTok și Snapchat în Franța, după violențele din stradă

Protestarii francezi au dat foc țării, iar Emmanuel Macron arată cu degetul spre TikTok și Snapchat pentru că au turnat gaz pe foc.  În ultimele trei zile, proteste violente au izbucnit în toată Franța după ce un polițist dintr-o suburbie a Parisului l-a împușcat și ucis pe Nahel M., în vârstă de 17 ani, de origine nord-africană.

Revolte masive în Franța. Macron dă vina pe social media

Protestatarii au vizat clădiri publice, sisteme de transport și magazine cu proiectile și cocktailuri Molotov, iar 249 de membri ai forțelor de ordine au fost răniți și 875 de persoane arestate.

Spre deosebire de izbucnirea mortală a violențelor din 2005, tulburările – care au dus la închiderea transportului public, la anularea concertelor și la desfășurarea de vehicule blindate în întreaga țară – pot fi documentate în timp real, împărtășite online și văzute de zeci de mii de persoane pe platformele de socializare precum TikTok, Snapchat și Twitter.

Acest fenomen online îi îngrijorează pe liderii politici francezi, care se străduiesc să găsească soluții, în timp ce tulburările nu dau semne că se vor stinge.

„Am văzut adunări violente organizate pe mai multe platforme de socializare – dar și un fel de mimare a violenței”, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron, după o reuniune de criză a guvernului.

El i-a acuzat pe tinerii revoltați că au ieșit din realitate și „trăiesc jocurile video care i-au intoxicat”.

Președintele francez dorește ca firmele de tehnologie să șteargă conținutul violent și să furnizeze forțelor de ordine identitatea protestatarilor care folosesc rețelele de socializare pentru a alimenta – și exacerba – dezordinea.

„Mă aștept ca aceste platforme să fie responsabile”, a spus el.

Franța vrea limitarea difuzării conținutului violent din țară pe Tik Tok și Snapchat

Potrivit unei cercetări efectuate de cel mai urmărit canal de știri din Franța, BFM, TikTok și Snapchat au fost inundate vineri dimineață cu videoclipuri de la revoltele și jafurile din Franța.

Pe TikTok, hashtag-urile legate de revolte au fost împinse de algoritmul platformei. De asemenea, oficiali ai poliției au declarat pentru BFM că unii protestatari se coordonează și comunică în timp real prin intermediul serviciilor de mesagerie pe WhatsApp și Telegram, prin intermediul unor instrumente online care nu existau în 2005, când revoltele s-au soldat cu sute de clădiri publice avariate și mii de mașini arse.

Guvernul urmează să se întâlnească vineri seara cu reprezentanții platformele de socializare, unde directorii companiilor vor fi presați să coopereze.

Cu toate acestea, unii spun că platformele de socializare sunt învinuite pe nedrept de politicieni grandomaniști care ar trebui să își concentreze atenția în altă parte.

Vineri, biroul pentru drepturile omului al ONU a intervenit, afirmând că Franța trebuie să abordeze „problemele de rasism și discriminare în aplicarea legii”, referindu-se la uciderea adolescentului.

Tehnologia a fost folosită de mult timp pentru a coordona demonstrațiile și protestele, a declarat pentru POLITICO expertul în comunicare politică Philippe Moreau Chevrolet, adăugând că guvernul ar fi „teribil de neatent” dacă ar răspunde la criză concentrându-se pe companiile de tehnologie și pe jocurile video.

„Mesajele text obișnuiau să fie acuzate de facilitarea revoltelor, acum este vorba de rețelele sociale. Protestele Vestelor Galbene au fost puse pe seama Facebook”, a declarat Moreau Chevrolet.

Două fețe ale aceleiași monede

Dar rolul platformelor online merge dincolo de a prezenta incendii și jafuri și de a-i ajuta pe revoltători să se organizeze. Tulburările violente din această săptămână au început cu un videoclip care a fost, bineînțeles, postat pe rețelele de socializare.

„A existat în mod clar o schimbare, tot mai mulți oameni adoptând reflexul de a filma poliția. Mai presus de toate, comunitatea de activiști este acum capabilă să facă să circule rapid și pe scară largă videoclipurile”, a declarat Magda Boutros, cercetător în sociologie la Universitatea din Washington, care a studiat activismul împotriva violenței poliției în Franța.